Wow, nu îmi vine să cred că scriu despre asta! Dacă citești acest articol înseamnă că am reușit. Am reușit să trăiesc un an fără alcool. Pe 6 mai 2013, am luat ultima mea înghițitură. Nu o să uit niciodată cum mă simțeam. Eram obosită și sătulă să mai simt efectele nefaste ale acestui obicei. Eram obosită să mai fiu fata petrecăreață, eram obosită să îi mai dezamăgesc și rușinez pe prieteni și pe cei dragi mie. Atunci am hotărât că am nevoie de o schimbare. Să beau cu moderație nu a fost cea mai bună variantă pentru mine. Nu a funcționat niciodată. Atunci m-am hotărât să încerc ceva ce nu mai făcusem niciodată: să renunț la alcool complet.
Când am început această călătorie fără alcool, nu am fost sigură cât va dura, iar acum nu-mi pot imagina să mă întorc la viața pe care o duceam în acel moment. Au fost multe lucruri pozitive pe parcursul acestei călătorii, iar negative au fost chiar foarte puține, sau deloc.
Acestea sunt lucrurile pe care le-am învățat într-un an fără alcool:
1. Simțurile mele sunt intensificate
Acum simt totul cu o sensibilitate sporită. Aceasta include emoțiile, durerile musculare, simțul mirosului, a auzului și a gustului. Nasul meu este atât de sensibil la mirosuri, încât spun întotdeauna “aici miroase a cutare lucru”. Apoi, emoțiile mele sunt atât de extreme, încât mă întreb dacă așa se simte o femeie însărcinată. Plâng din orice, mă supăr ușor, iar altădată sunt atât de fericită încât simt că explodez. Am început, de asemenea, să îmi pese despre ce cred oamenii despre mine. Cei care mă cunosc spun: “Cine ești tu și ce ai făcut cu Kelly?”. Acest fenomen de a simți totul la intensitate maximă poate fi copleșitor uneori, dar în același timp nu am mai simțit niciodată ceva atât de minunat.
2. Acum încep să înțeleg cine sunt eu cu adevărat
Am învățat că sunt lucruri care credeam că îmi plac dar care, de fapt, nu îmi plac deloc, și lucruri care îmi plac, dar despre care nu știam asta până acum. Am învățat să socializez și să fiu eu însumi cu prietenii și familia fără ajutorul alcoolului. Am învățat că a mă trezi în weekend fără mahmureală, a bea o ceașcă de cafea și a merge la alergat este exact ceea ce vreau să fac. Am învățat că persoana care era constant sub influența alcoolului de-a lungul atâtor ani, nu eram eu. Eu nu sunt definită de lucrurile rele și rușinoase pe care le-am făcut în trecut, ci sunt o persoană normală care nu se mai asociază cu alcoolul.
3. Alcoolul nu mai era distractiv pentru mine
Am încercat de-a lungul anilor să îmi moderez băuturile dar am eșuat complet. Îmi propuneam să beau două, trei băuturi în weekend, dar nu a funcționat niciodată. Acum îmi dau seama de ce: nu sunt o persoană care suportă alcoolul. Pentru mine a început ca o distracție, dar anul trecut am realizat că nu mai era așa. Întotdeauna când consumam alcool mi se întâmplau lucruri rele și ar fi trebuit să mă decid mai repede să renunț la el.
4. Viață mea este mai flexibilă
Când consumam alcool într-un mod activ, viață mea putea fi descrisă ca o dezordine totală, iar eu mă simțeam confortabil cu ea. Primele zile și luni fără alcool au fost o luptă pentru mine, dar acum să fiu trează este un lucru absolut normal. Mă bucur atât de mult că este așa. Când mi se întâmplau lucruri rele în trecut simțeam că singură mea cale de scăpare era băutura. Acum mă simt mult mai pregătită pentru orice; dacă ar fi să se întâmple ceva rău, mă pot descurca cu acea problema într-un mod sănătos. În plus, foarte puține lucruri rele mi s-au mai întâmplat de când am renunțat la alcool, acesta fiind de fapt cel care îmi cauza cele mai mari probleme. Acum trăiesc mulțumitoare fiecare zi și mă bucur de prezent.
5. Merit să fiu iubită
Sunt conștientă că îmi sabotăm relațiile romantice pentru mult timp în trecut. De ce? Poate că aș avea nevoie de ani întregi ca să aflu răspunsul la întrebarea aceasta, dar știu sigur că băutura a ajutat ca această problemă să se dezvolte în viața mea. Alcoolul m-a încurajat în luarea unor decizii rele, în special a celor în legătură cu bărbații din viața mea. Ce nu am realizat până când nu am renunțat la alcool a fost că sunt capabilă să intru într-o relație normală, și chiar mai mult de atât, merit să fiu iubită. Obișnuiam să gândesc că dacă eu eram o persoană rea, meritam să fiu într-o relație rea. Acum știu ce greșit era să gândesc așa și sunt atât de norocoasă să fiu într-o relație sănătoasă cu un bărbat minunat care m-a învățat că merit toată iubirea din lume, iar acum încep să cred că are dreptate.
6. Oamenii toxici sunt că niște obiceiuri toxice
În mod normal, când renunți la alcool sau droguri, va trebui să renunți și la unele relații de prietenie. Eu cu siguranță am avut nevoie să fac această schimbare și am ajuns să realizez cât de puține lucruri aveam în comun cu acele persoane. De asemenea, am realizat cât de diferiți erau prietenii mei în ceea ce privește perspectiva asupra vieții și a scopurilor ei, încât acum mi se pare că a fost totul o farsă. Când iei o decizie majoră precum aceea că ai o problema cu alcoolul și când vrei să renunți la el, îți dai seama cine sunt prietenii tăi adevărați. Există mai multe categorii de oameni: cei care te vor iubi necondiționat, cei cărora nici nu le va păsa că ai renunțat la alcool și cei care vor continua să îți ofere băuturi deși știu că nu mai bei. Eu am întâlnit toate cele trei categorii, așa că a renunța la relațiile toxice în care mă aflam era cel mai normal lucru pe care trebuia să îl fac, și acum învăț să nu mă simt vinovată pentru asta.
7. Nu sunt perfectă, dar e OK
Renunțarea la un obicei urât cum este abuzul de alcool poate să îți aducă multă vină, rușine și regret. Aș minți dacă aș spune că nu le-am simțit pe toate cele mai de sus. Dar am realizat că a simți toate sentimentele față de care am fost indiferentă atâția ani, este de fapt un lucru minunat. Nu numai că învăț cum să simt aceste sentimente, dar învăț și cum să mă descurc cu ele și să am un stil de viață sănătos și de succes. Am făcut multe greșeli și nu voi fi niciodată perfectă. În fiecare zi trebuie să iau decizia de a mă învinge pe mine însămi. Am făcut progrese și am parcurs un drum lung. În viața mea există și zile bune și zile rele. Câteodată simt că viața nu este dreaptă și mi-aș dori să pot bea alcool ca toți ceilalți. Dar de cele mai multe ori, accept că aceasta este viața mea, iar renunțarea la alcool a devenit povestea mea personală despre perseverență.
Nu am crezut niciodată că a mă abține de la alcool va fi modul meu preferat de a-mi trăi viața, dar acum nu îmi imaginez nici cum ar fi să revin la fata petrecăreață care eram înainte. Nu am crezut niciodată că mă voi simți atât de fericită și atât de sănătoasă fără alcool și droguri. Înainte eram acea fată care avea nevoie de alcool ca să se distreze, dar acum sunt dovada vie că nu ai nevoie de el că să te simți bine și mă trezesc în fiecare dimineață liniștită că nu trebuie să mă mai simt mahmură vreodată. Sper că prin împărtășirea poveștii mele îi voi încuraja și pe alți tineri petrecăreți să pună paharul cu băutură jos și să trăiască viața pe care și-au dorit-o întotdeauna. Ce este mai bun, abia urmează să vină.
Sursă: WordObserverOnline
